Îngerul Dinică
Dumnezeu n-a mai avut răbdare. Aşa speram într-un editorial de zilele trecute din Adevărul. Însă, aşa cum spuneam şi acolo, Dumnezeu deţine codul destinului pentru fiecare dintre noi. Iar pentru maestrul Dinică pesemne că planul pe acest pământ s-a încheiat. Mă deprimă să scriu din nou pe tema unei pierderi umane din categoria “genii”. Pentru că am făcut-o chiar de curând, atunci când un alt mare artist, Nicu Constantin, ne-a spus adio.
Iar atunci am fost, inevitabil, nevoit să-i trec în revistă pe ceilalţi mari artişti ai scenei şi filmului care ne-au părăsit. N-o s-o mai fac şi acum. Ca mulţi alţi spectatori, mă simt mai gol pe dinăuntru fără Gheorghe Dinică printre noi. Şi fără toţi ceilalţi titani. Mă rog pentru sufletul maestrului, dar sunt împăcat cu gândul că acolo, în ceruri, îngerii ştiu mai bine care e locul unor OAMENI ca Gheorghe Dinică.
Mă emoţionează vorbele celor care simt durerea dispariţiei. Am găsit multe pe forumul www.adevarul.ro, dar am ales mesajul semnat “ciprian lazar”, pe care îl postez mai jos, pentru că el exprimă mai bine decât aş putera s-o fac eu ce înseamnă plecarea lui Gheorghe Dinică. Dumnezeu să-l aibă în pază! Şi îl are deja. Pentru că are în ceruri un înger în plus.
Mesaj trimis de ciprian lazăr:
un artist complet, desavarsit.un geniu.
l-am iubit. asa cum iubesti un geniu.
un artist complet, desavarsit. nemarginit in talent.
un om deosebit, rar.
viu in amintirea noastra si dureros ca nu-l vom mai putea vedea jucand, aplauda si multumi.
multumim lui Dumnezeu ca ati existat.
sa va odihniti in pace impreuna cu ceilalti titani plecati foarte devreme…
2 comments November 10th, 2009
