De ce m-am decis să rămân
April 1st, 2010
Nu mi-a plăcut deloc ceea ce s-a petrecut miercuri noaptea în biroul lui Răzvan Cornețeanu. Cunoașteți amănuntele picante, nu mai insist. Am plecat acasă bulversat, pe la două noaptea. Am luat foarte serios în calcul ideea de a pleca și eu, alături de ceilalți.
Până la urmă, am decis să rămân. Să mă explic.
În primul și în primul rând, trebuie să spun că, de un an de zile, implicarea mea în ziarul ”Adevărul” se reduce la un comentariu pe săptămână și la ”Interviul 2 plus1” pe care îl realizez împreună cu colegul Ion M. Ioniță.
Nu mai particip la ședințele de sumar și la niciun fel de decizii editoriale legate de ziar. Am decis că e mai bine așa, din motive pe care prefer să le țin pentru mine. O redacție este, orice s-ar spune, un spațiu intim, în care au loc dezbateri, chiar certuri, în care se ciocnesc idei și adesea orgolii.
Am decis singur, acum un an, să mă retrag din tot ce înseamnă structură de decizie în ziarul ”Adevărul”. Tot ce pot spune este că nu eram de acord cu un anumit stil de conducere editorială. Pe mine mă sperie oamenii care au prea multe certitudini. Atât.
Pentru cei interesați, am renunțat cu ocazia asta la o bună parte din bani – o treime din salariu plus un frumos bonus anual de management. Am decis să rămân doar simplu colaborator al ziarului și redactor șef la ”Foreign Policy”. La care, din toamna lui 2009, s-a adăugat ”Historia”, pentru care nu am mai primit niciun leu în plus. Sunt fericit și îmi place la nebunie ce fac acum. Nu vreau mai mult.
Îi mulțumesc și pe această cale lui Răzvan Cornețeanu pentru că a înțeles poziția mea și m-a lăsat să fac ce îmi place.
Revenind la episodul de miercuri spre joi, am fost bulversat - știam că există tensiuni acolo, în zona cu aer rarefiat a companiei, dar nu credeam că vor exploda atât de repede și de violent. Nu a fost deloc o plăcere să asist la ce am asistat.
Dar m-am gândit și la oamenii cu care construiesc revistele ”Foreign Policy” și ”Historia”. Cum aveam să le explic eventuala mea plecare? Puteam să le spun, poate, că niște oameni vor să-i împingă să facă ceva rău, intervenind în politica editorială. Și că eu, nefiind de acord cu așa ceva, îmi iau tălpășița. Iar ei, care nu au unde pleca și trăiesc de la un salariu la altul, n-au decât să rămână și să înghită. În timp ce eu, cu rochița imaculată, aș fi zburat spre alte zări de farmec pline.
Aș fi devenit un erou făcând asta? Mă îndoiesc.
Se spune acum că Răzvan Cornețeanu era garantul independenței editoriale la Adevărul. Eu nu cred că un director executiv trebuie să fie garantul idependenței editoriale a unui grup de presă. Pentru că nu asta e menirea lui. Activităţile editoriale şi cele de management trebuie să fie separate.
Garanția independenței sunt redactorii șefi. Apoi, redactorii șefi adjuncți și, până la urmă, toți jurnaliștii care își fac meseria onest – precum imensa majoritate a celor din grupul ”Adevărul”. O garanție a independenței ar fi, desigur, și un Consiliu Editorial alcătuit din cele mai importante personalități jurnalistice ale grupului – o formulă pe care am propus-o adeseori, dar care nu s-a materializat. Şi stătea în puterea lui Răzvan să se materializeze.
Eu nu cred în oameni providențiali. Cred în instituții și în reguli.
Nu sunt un naiv. Trăim în România. Garanțiile de idependență pronunțate de patronate au valoare exact până la proba contrarie. Aș vrea să avem o altă țară. Dar nu o avem. În ce mă privește, lucrez atâta timp cât am o tastatură în față și ceea ce transmit poate ajunge la public.
Îmi vor spune cum să scriu? Nu-mi pasă, nu-i bag în seamă. Va veni ziua când mă vor scoate afară cu avocați și cu bodyguarzi? Poate. Nimeni nu știe ce ne poate rezerva viitorul. Dar până atunci, câtă vreme redacția pe care o conduc își poate face meseria cu onestitate, nu am unde să plec. Datoria mea este să rămân alături de oamenii cu care împart succesele și eșecurile. Până în ultima clipă.
P.S. O ştire ”Hotnews” insinuează că Dinu Patriciu ar fi exercitat asupra mea presiuni de natură editorială. Pur şi simplu nu s-a întâmplat aşa ceva. Dacă autorii ştirii m-ar fi sunat să mă întrebe le-aş fi spus.
Entry Filed under: Tema zilei
13 Comments Add your own
1. Florin Neamtu | April 2nd, 2010 at 10:44 am
Felicitari pentru decizia de a continua. Ati explicat perfect diferenta dintre un manager cu responsabilitati care merg mai departe de orgoliul sau principiile personale si un manager care (in primul rand datorita subalternilor) a devenit God, garant al unui principiu ENORM - cel al “independentei”. Este de fapt clash-ul intre principiile de management capitaliste (care exista pentru ca au fost probate in practica) si pseudo-principiile asumate intr-o dimineata frumoasa de orice student scolit la falimentare scoala de management romaneasca (si niciodata testate in practica). Sincer nu imi doresc un Adevarul total independent politic, nu cred nici o secunda ca Romania anilor viitori are nevoie de asa ceva; sub amenintarea dictaturii lui basescu, din contra, Romania are nevoie de un ziar puternic (FINANCIAR) cu orientare POLITICA profund liberala si capitalista - este singura sansa prin care oamenii pot intra in contact si cu alte principii non-basesciene - iar in cazul de fata sper sa fie cele liberale :). Altfel nu este de mirare ca basescu va castiga de oricate ori va candida, indiferent de aberatiile pe care le face sau de dezastrul in care se afla tara … cred ca acesta ar fi un scop mai presus de asa-zisa “independenta” editoriala oferita de d-l Corneteanu (filosofic vorbind, este oricum o aberatie, o fiinta umana garant al unui principu de o asemenea anvergura ideatica, “independenta”, se apropie mai degraba de tiran).
2. Zoe Petre | April 3rd, 2010 at 7:57 am
Mă bucur nespus că ați luat această decizie, și nu doar cu titlu personal și interesat - deși, din punctul meu personal de vedere, prezența Dvs. este o garanție necesară și suficientă. Mă bucur însă că una din vocile cele mai competente și mai măsurate pe care le-am urmărit în ultimul deceniu rămîne sonoră. Toate urările de Sărbători fericite și de succes!
3. perroquet | April 5th, 2010 at 12:38 pm
Prefer , de departe , Magazin Istoric revistei Historia . O revista de istorie trebuie scrisa de istorici , nu de ziaristi influentati de un Soros sau altul iar cei de la Historia nu sunt Cristian Popisteanu .
Mi-ar fi placut deasemenea , domnule Nahoi , ca ziarul pe care il conduceti sa fi binevoit sa dea si opiniile romanilor targmureseni despre ianuarie - martie 1990 , nu doar opiniile etnicilor maghiari si comentarii off care le inganau spusele . Pentru ca nu cred ca era urgent ca in februarie 1990 elevii romani sa fie scosi in strada de la liceul Bolyay ; nici politica de apartheid isterica a unor extremisti unguri din epoca nu este mentonata de colegii dv ;nu spuneti nimic nici deplasarea in masa ( 5000 -10000 de persoane fata de 200 tarani romani - a populatiei maghiare inarmate de pe Valea Nirajului , inaintea linsarii lui Cofariu ; nici despre intrarea in coloana romaneasca a unei masini unguresti , soldate cu raniti ; despre prezenta la Tg Mures a televiziunilor private straine , finantate de Budapesta , cu interlocutori exclusiv unguri , ce spuneti ?
Insinuati ca SRI-ul ( neexistent in epoca ) ar fi atatat - fiti atunci atat de onest incat sa mentionati si existenta serviciilor maghiare …
4. cucul beat | April 5th, 2010 at 5:29 pm
Stimate domnule Nahoi,
Eu ma bucur ca nu ati luat calea pribegiei impreuna cu Razvan Cornateanu. La cati oameni au fost nenorociti, si peste cate cadavre a calcat acest sinistru personaj ar fi fost pacat sa va uniti destinele.
Poate in straturile superioare nu se vedea acelasi lucru ca la sfarsitul lantului trofic. Ati fost unul dintre cei care au fost privilegiati.
Totusi, din zona cititorilor si al jurnalistilor simpli tot ceea ce s-a intamplat reprezinta un motiv de bucurie, cu atat mai mult cu cat v-ati decis sa ramaneti alaturi de Halpert, impreuna fiind oamenii de cea mai buna factura din toata “sefimea” AH.
Multe hahalere al caror singur merit era acela de lingai mai bantuie inca prin redactie, oamenii ii cunosc si nu le mai dau multe zile de munca in trust.
Pe de alta parte, schimbarea sefilor este bucuria nebunilor, dar pentru multi situatia era atat de rea incat e greu de presupus ca e posibil sa fie mai rau.
In concluzie, poate daca va implicati mai mult acum in conducerea AH, poate veti reusi sa faceti lucruri minunate in interesul jurnalistilor, al celorlalte departamente si chiar al cititorilor. Bafta si felicitari pentru decizie!
5. Unul important | April 5th, 2010 at 5:30 pm
Ovidiu, ai capatat mare curaj acum sa-l faci prafpe Razvan Corneteanu? Bravo, felicitari! Mai bine te-ai fi legat de amicul tau Ciocazanu, cel care il barfea din plin pe Grigore Cartianu inainte sa vina aici si care v-a mazilit intr-un colt al redactiei pe tine si pe Ion M. Ionita.
6. Cristina | April 6th, 2010 at 1:50 am
Am urmarit toate amanuntele scandalului de la “Adevarul”. Tot ce s-a intamplat acolo in ultimele zile este de toata jena. Declaratiile, interviurile si scrisorile publicate in presa ii fac de ras pe fostii sau actualii (ca nu se mai stie cine pleaca si cine nu) sefi de la “Adevarul”. De departe, articolul dvs., dle. Nahoi este CEL MAI DECENT dintre toate. Felicitari!
7. gruia | April 6th, 2010 at 7:45 am
Desi am posibilitatea sa o obtin gratis, in fiecare luna astept la chioscuri revista Historia, asa cum asteptam in anii 90 sa apara cartile lui Karl May. Este una din cele mai frumoase, linistite si placute publicatii din Romania. Ma bucura fiecare cuvant (mai putin unele rpeortaje care par scrise de un copil
). Ati facut un lucru fain. Felicitari.
PS.
Am cumparat si eu ultimul numar din Magazin Istoric pentru a face comparatie. Nu suporta. Si acolo am citit cateva articole interesante dar nu…. nu se compara.
8. time | April 6th, 2010 at 1:01 pm
Oare de ce mulți bloggeri simt nevoia să-și antedateze articolele? Sigur că nu are deloc importanțâ că ați datat acest articol ca fiind postat pe unu aprilie, cât timp din lectura lui reiese clar domnule Nahoi, că a fost scris cu 4 zile mai tărziu…
9. ovidiu_nahoi | April 6th, 2010 at 2:44 pm
@ time
Am postat articolul pe 1 aprilie, seara tarziu.
Pe 2 aprilie seara am plecat din redactie si am revenit la munca azi, 6 aprilie.
Am fost la parintii mei, in Roman si am vrut sa stau departe de tot tumultul, pentru a-mi petrece Pastele linistit, alaturi de familie.
De aceea nici comentariile nu au aparut - probabil colegii de la IT nu le-au vavut, asa ca le-am aprobat eu, atunci cand am revenit la birou.
Dar articolul a fost postat pe 1 aprilie, nu e antedatat.
Toate cele bune!
10. ovidiu_nahoi | April 6th, 2010 at 2:46 pm
@ Zoe Petre
Va multumesc pentru urari! Sunt bucuros si onorat sa lucrez cu dumneavoastra in proiectele Historia si Foreign Policy!
11. Cristi | April 6th, 2010 at 3:56 pm
Ovidiu, ai luat decizia corecta. Asa as fi procedat si eu daca eram in locul tau si in aceleasi circumstante. Asta o spun si ca fost coleg. Iar faptul ca nu ai mai participat la sedintele de redactie a fost rau si pt. ei si pt. ziar nu pentru tine. Imi aduc aminte ca atunci cand lucram impreuna tocmai din astfel de discutii apareau subiectele si chiar unele dintre comentariile tale. Daca nu au tinut cont de parerea ta lasa-i sa se duca, fara regrete ca nu merita. Asta e valabil pt. conducerea editoriala ca la management lucrurile sunt mai complicate si au legatura in primul rand cu banii nu cu principiile.
12. mogulu | April 6th, 2010 at 4:03 pm
Sa-mi dai si mie un buzz cand inveti sa scrii. Cat despre marele act de curaj de a ramane cu leafa…
Coreneteanu e, inainte de toate, un hot. Tu esti doar un om slab
13. lidia moise | April 6th, 2010 at 6:19 pm
Ovidiu, mi-a placut mult explicatia privind zidul chinezesc care trebuie sa existe intre echipa manageriala, administrativa si cea editoriala. Asta este jurnalismul modern, de altfel. Succes!
Leave a Comment
Some HTML allowed:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <code> <em> <i> <strike> <strong>
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed